Umberto Eco - Scrieri despre gandirea medievala (editie hardcover)

Editura: Polirom

An aparitie: 2016

Numar pagini: 872

Format: mare

Stare: nou

Traducere de Cezar Radu, Corina-Gabriela Badelita, Stefania Mincu, Cornel Mihai Ionescu, Dragos Cojocaru 

Umberto Eco a reunit textele din acest volum pentru a demonstra preocuparea sa continua pentru filosofie, estetica si semiotica medievala inca din anii facultatii, cind a inceput sa fie interesat de istoriografie. 
Sint incluse cercetarile sale despre estetica medievala, in special cea a lui Toma din Aquino, studiile de semantica desprearbor porphyriana si despre evolutia medievala a notiunii aristotelice de metafora, analize avind ca subiect limbajul animal, falsificarea, tehnicile de reintrebuintare din Evul Mediu, textele lui Beatus din Liebana si ale literaturii apocaliptice, ale lui Dante, ale lui Raimundus Lullus si ale lullismului, interpretarile moderne ale esteticii tomiste, inclusiv textele de tinerete ale lui Joyce. O a doua sectiune cuprinde texte mai putin academice, dar care pot oferi nespecialistilor citeva idei cu privire la gindirea medievala si la ecourile pe care aceasta le are in epoca moderna, cu reflectii asupra embrionilor in viziunea lui Toma din Aquino, estetica luminii in paradisul dantesc, Milionul lui Marco Polo, miniaturile irlandeze si cele din Evul Mediu tirziu, o parte dintre ele redate in fasciculul de imagini.

„Orice as face, m-am nascut ca sa cercetez strabatind paduri simbolice, locuite de unicorni si grifoni, si comparind structurile ascutite si patrate ale catedralelor cu impunsaturile malitiei exegetice ascunse in formulele tetragonale dinSummulae, hoinarind intre Strada Paielor si navele cisterciene, intretinindu-ma cordial cu calugari de la Cluny culti si masivi, tinut sub observatie de un Aquinat dolofan si rationalist, tentat de Honorius din Autun, de geografiile sale fantastice, in care pe vremuri se explica quare in pueritia coitus non contingat, cum sa ajungi pina la Insula Pierduta si cum sa capturezi un vasilisc inarmat numai cu o oglinjoara si cu o neabatuta credinta in Bestiar. Aceasta inclinatie si aceasta pasiune nu m-au parasit niciodata, chiar daca mai tirziu, din varii motive, nu am urmat ca profesie academica medievistica. Astfel, Evul Mediu a ramas, daca nu meseria mea, hobby-ul meu – si tentatia constanta –, si il vad in toate, transparind in lucrurile de care ma ocup, care nu par medievale si totusi sint.” (Umberto Eco)